SUNT DE ACORD cu

joi, 19 mai 2011

protestul impotriva circurilor cu animale!

Pe blogul "centrul de informare alternativa" am citit ca se pregateste un protest in Bacau impotriva circului cu animale.
Mai  multe detalii gasiti pe blogul respectiv.
Poate ca a venit momentul ca iubitorii de animale vocali sa-si faca datoria pana la capat! Poate ca a venit momentul sa demonstram ca RESPECTAM viata.

21 opinii:

pandhora spunea...

asta este motivul pentru care de foarte foarte foarte mult timp nu mai merg la circ...:(
ca sa nu mai spun ca de ieri de cand am vazut caii din padurea Letea.....
in fond...ce sens au cuvintele mele cand fiintele alea care sunt facute si ele din carne,muschi si nervi...care simt durerea la fel orice alta fiinta vie...sunt chinuite pentru ca niste oameni(imi pare rau ca nu am gasit niste caractere minuscule ca sa scriu oameni)sa castige niste bani...

andreiraduM spunea...

:(
Nici eu nu am mai mers la circ de prin clasa a III-a. Nu m-am simtit bine.
Cand am mai crescut (mereu am avut cate un animalut de suflet luat acasa) am invatat ca fiecare viata este importanta. Iar de cand il am pe IMPARATUL mi-am dat seama ca nu sunt fiinte inferioare, asa cum ne-a invatat la scoala. Simt, isi exprima emotiile, sufera, au si ele DURERI etc. Este o alta lume pe care noi nu o intelegem atata timp cat nu manifestam interesul de a o intelege.

Caii - o alta problema grava ca si cainii vagabonzi. Poate si mai grava.
Eu as da lege crancena.
Ti-ai luat cal sa te ajute la munca (fie munca si furat), nu ai grija de el, nu-i dai sa manance, il bati?
La zdup frate. Ani grei de zdup. Sa-ti dai seama ca tu esti animalul, nu calul!

angi spunea...

Emil Garleanu este acel scriitor care m-a pus pe ganduri inca de cand i-am citit povestioarele despre animale,iar Elena Farago a pus capac la tate cand am descoperit poezia Gandacelul.
Au trecut de atunci peste 30 de ani,dar sentimentul aramas acelasi.Respectul fta de tot ce are viate fie planta,animal ori om...atta timp cat merita acest respect!
Si mie mi se par chinuite acele animale.
Cat de mult am suferit si alaturi de Fram,ursul polar.
Poate de mic ,daca reusesti sa-ti deschizi ochii vezi suferinta acestor "actori".

pandhora spunea...

mi-ar placea sa stiu cine este IMPARATUL :)

as semna pentru o astfel de lege daca s-ar face un referendum....
viata cailor este..."inumana"...aunt munciti crancen si batuti la fel...nu am nimic cu tiganii...dar ei sunt cei mai cruzi...
chiar am avut cateva conflicte cu astfel de "persoane" tocmai pentru felul in care se purtau cu caii lor...
cruzimea...carcteristica a oamenilor...

Artistic Communism spunea...

Mai sunt circuri ın Romania?? Eu ştiam ca s-au destramat odata cu caderea tovaraşului, noah poate sunt eu informat greşit?

Artistic Communism spunea...

A-propos de cele ruseşti, unul e ramas amanet pe la Antalya de 5 ani. Pacat de animale,

Oana Marginean spunea...

Sunt intru totul de acord cu tine! Am fost si eu la circ o singura data si mi-a fost de ajuns! Am mai spus undeva lucrul asta, tocmai faptul ca suntem oameni (si pretindem ca suntem superiori animalelor) ar trebui sa ne faca sa fim responsabili fata de acestea, sa le purtam de grija. Violenta tradeaza inferioritate!!! E foarte grav dupa atata (pseudo)evolutie!

SoriN spunea...

Andrei-ule , te salut !
Subscriu şi eu ideii şi ante-vorbitorilor . Dragostea de animale întotdeauna începe cu o poveste , la mine a început cu poezia Gândăcelul care dealtfel şi acum mă întristează .Admir caii cât de trufaşi si totuşi blânzi , iubesc căţeii şi le apreciez devotamentul .Spunea cineva despre câine că îi poţi spune orice-ti trece prin cap pentru că el întotdeauna te va privi părând că spune : Doamne câtă dreptate are !
Şi până la urmă dacă nu ar exista animalele de companie probabil mulţi ne-am simţi foarte singuri iar alţii nu ar ieşi niciodată la plimbare .
Le suntem datori animalelor , evoluţia ne-o cere .

Dan Ioanitescu spunea...

Da, da!
:))

Circul uman mi se pare mult mai bine reprezentat si chiar mai atractiv... Uite sa luam de pilda pe cei care lupta pentru protectia animalelor....

Am vazut opinii referitoare la cai. De ce iubim caii? De ce preferam delfinii, cainii, pisicile in detrimentul altor animale. De ce ne e mila si ne induiosem doar de acestea? De ce? Doar pentru ca sunt mai docile, mai inteligente decat altele si pentru ca noi le atribuim calitati UMANE? In fata universului si a lui Dumnezeu, caii sau vacile sau mai stiu ce alte animale nu sunt nici mai sfinte si nici mai speciale decat altele, care NI SE PAR NOUA rele, feroce sau respingatoare.

Pai daca este sa nu mai chinuim animalele, atunci hai sa largim putin ideea scaparii lor de chinuri. In consecinta oamenii vor trebui sa dea drumul cainilor din lanturi si din custi, armasarii si taurii sa nu mai fie castrati si transformati in cai, recte in boi, si sa nu mai traga la plug si la carutza si chiar sa li se dea drumul in natura. In aceeasi ordine de idei trebuie desfiintate gradinile zoologice, pasarile din colivii ar trebui eliberate, acvariile si bazinele piscicole desfiintate, orataniile, vacile, porcii sa nu mai fie sacrificate, ci fie lasate sa moara de batranete si daca se poate in mijlocul naturii. Sa nu se mai produca si sa nu se mai utilizeze insecticide in asa fel incat

TOATE FIINTELE PAMANTULUI SA FIE FERICITE.
:))

Daca am desfiinta circul, statistic vorbind, am castiga o batalie care ar reprezenta in panorama razboiului impotriva cruzimii umane, doar o biata frectie la un picior de lemn...

Sa nu mai vedem dresuri cu purcei, cai, gaste, rate, caini, delfini, soareci, capre, camile.... Asa ceva nu trebuie sa mai existe! E o oroare!
Hai mai bine sa-i mancam!
(i-am inclus si pe coreeni, vietnamezi si chinezi aici:))

andreiraduM spunea...

:)
Bunule, bun regasit!

Da, ai dreptate.
Insa nu poti schimba totul dintr-o data.
Pas cu pas.
Unul s-a facut - clonarea!
Papi matalutza peste clonat, papi mataluta porci clonati si umflati cu "pompa"... iar daca nu-i tai la timp "explodeaza" precum bombele lui LaDenu' etc. (fac aluzie la pepenii din china).
:))
Cainii nu mai stau in lanturi de multa vreme, in lumea civilizata... pana si in africa de sud oamenii sunt amendati (aia de stau in cutiile de carton) daca sunt prinsi ca au cainii prinsi cu lanturi, fara sarma, sau in conditii improprii.
Dar nu e bine sa exageram. Sa trecem dintr-o extrema in alta.
Una este sa-ti asiguri existenta (adica sa papi pentru a trai) si alta e sa torturezi pentru a-ti satisface o placere.
Cand vine vorba de supravietuire, omul recurge si la canibalism... adica legea junglei iese la suprafata cu viteza luminii.
:))
Nu mai vorbim de faptul ca mintea diabolica a omului a scornit "fitza" de a manca trufandale reprezentant "avortoni"!
Calea de mijloc este anevoioasa, salturile dintr-o extrema-ntr-alta ne imbiba ceva adrenalina si ne da un plus de sentiment ca suntem "speciali", "vii", "zei" etc.
Si trendul nebunesc de a chinui animalele domesticite (caini, pisici, soareci etc) sa suporte moda (imbracaminte, coafura etc) imi pare o dereglare teribila de la firesc.
Dar... fiecare cu modul lui de perceptie si raportare la universul din jurul sau.
:)

Dan Ioanitescu spunea...

Daca am deranjat la ipocrizie pe cineva, oripecine, imi cer umil iertare... Eu unul recunosc.... ma dau in vant dupa sorici, jumari si dupa friptura....

Si ii rog pe iubitorii de cai sa nu mai manance salam italian, sau de Sibiu... Da-o-n Doamne iarta-ma de treaba!
:))

Dan Ioanitescu spunea...

Iarta-ma te rog Andrei, cred ca am postat cam in acelasi timp.... Ai perfecta dreptate! Nu te contrazic, caci cu buna stiinta am impins lucrurile la extrem, tocmai pentru a echilibra situatia vizand iubirea netarmurita a unor oameni DOAR pentru ANUMITE animale.

Daaaaaaaaaaar..... tare mi-ar placea ca iubitorii de animale de companie, sau milosii care se lasa impresionati de privirea blanda(calificativ umanizant) a cailor sa-si petreaca putin timp la abatoare si sa se uite si in ochii altor animale in timp ce sunt sacrificate si care le ajung apoi in farfurie.

andreiraduM spunea...

:)
Bunule, nu ai dernjat ipocrizia, ci ai extins extremele.
:)
Una e sa mananci, ca sa-ti asiguri supravietuirea, alta e sa te lafai in spectacole grotesti.
Una e sa cresti animale sa le folosesti la munca (sau sa le ingurgitezi) si alta e sa-ti bati joc de ele, doar pentru ca tu esti stapanul.
Sunt nuante fine, aparent!
Iubitorii de salam italian sunt cei care-si permit sa manance asa ceva (iata un aspect important).
Salamul de Sibiu nu mai foloseste de foarte multa vreme carnea de cal, ci un amestec de reziduuri de carne nevandute la timp, cu un mare conglomerat de condimente!
(io nu mai mananc niciun fel de salam, pentru ca stiu cum se face si din ce se face)
:))
Banuiesc ca nu cresti porcul biciuindu-l, lasandu-l nehranit, sa i se vada coastele daca sunt rupte sau nu... apoi il casapesti de ziua nasterii lui Hristos!
:)
In alta ordine de idei: nu noi am decis ca fiecare vietuitoare trebuie sa consume o alta vietuitoare pentru a-si asigura supravietuirea!
Noi doar am extins-o la absurd.
Fie ca consumam sau nu, noi ucidem...
Atata mancare ajunge in groapa de gunoi, (paradoxal, nu?) si atata omenire moare de foame.

andreiraduM spunea...

pandhora,
imparatul, este porumbelul "infiat" (de nevoie)!
Este cel din poza din partea dreapta cu titlul de "imparatul".
:)

andreiraduM spunea...

Oana, bine zis - "pseudoevolutie"!

SoriN-ule, apropo's de caine.
Intr-un sat, prin Buzau, exista o familie cu toate cele necesare unui trai in zona rurala.
Am avut unica "sansa"(pana acum) sa vad un caine ingrozit de frica.
Nu am vazut in viata mea atata spaima intr-un animal NICIODATA.
Stapanul, un individ imens, cu nasul rosu, si-a scos cainele de zgarda din curte spre a-l duce... habar nu am unde.
Nu pot descrie in cuvinte chipul acelui caine... mergea taras, tremura de frica, si avea o privire care, parca, acumulase toata emotia groazei de pe terra.
Nu am inteles in momentul respectiv ce se intampla... abia a doua zi mi-am dat seama: individul cu nasul rosu(betivan notoriu) se trezea dimineata si incepea sa-njure cat il tineau bojocii, facea raidul prin curte cu o bata groasa-n mana si izbea tot ce nimerea.
A fost o imagine terifianta.
Cine-i animalul?!

artistic
:)
Mai sunt, insa cele umane sunt cele mai haioase, cum a spus si Bunul!

angi, eu de cate ori vad suferinta ma gandesc la Bator!

Dan Ioanitescu spunea...

Andrei!

Un Mmmmmmoahahaha... !!! urmat de un :))))))))))))))))) mi-au tasnit la simultan din laringe si din taste...

Esti plin de umor, cam negru ce-i drept, dar foarte bine plasat si in consecinta binevenit. Sunt de acord cu tine si cu Sorin (care este de acord cu toti ceilalti comentatori) dar m-am destrabalat nitzel, na! Imi cer iertare.

andreiraduM spunea...

Bunule,
ai dat culoare dialogului!
Nu ai pentru ce sa-ti ceri iertare.
Si nici nu te-ai destrabalat: pentru a vedea ADEVARUL in toata splendoare sa, uneori este nevoie sa facem jonglerii pentru a atinge extremele, uneori chiar e nevoie pentru a trage de ele... daca se poate, dincolo de "limite".
Ma bucur de fiecare data de prezenta ta, de modul in care pui problema.

alessia spunea...

Danuleeee, "Un Mmmmmmoahahaha... !!! urmat de un :))))))))))))))))) mi-au tasnit la simultan din laringe si din taste..." ?! Nu-i bine pentru...mântuirea ta (şi-a noastră), să ştii! :))

Mi-amintesc şi altă vorbă antologică a ta: "Să-ţi iubeşti...giardia:)) ca pe tine însuţi!" :))
...

Revenind însă la seriozitatea realmente cutremurătoare a subiectului aflat în discuţie aici, eu cred că groaza aceea mută din privirile animalelor abuzate poate fi asemănată doar cu aceea din ochii copiilor aflaţi în aceeaşi situaţie şi care nu ştiu, nu pot înţelege cu nici un chip DE CE li se întâmplă asta - durerea, umilirea, sfărâmarea fiinţei lor profunde, a Vieţii din ei.

Copil fiind, auzisem că în noaptea de Ignat, porcii nu dorm, se agită înspăimântaţi în coteţe, pentru că ŞTIU, simt cu acuitate ce va urma foarte curând. Chiar dacă nu fuseseră nicicând abuzaţi până atunci.

Mai târziu, biologii au putut înregistra chiar şi "ţipetele" îngrozite ale plantelor de care cineva se apropia cu gândul de a le tăia.

Iar studiile aprofundate din ultimul timp demonstrează cu date certe, ştiinţifice, că groaza aceea trece cu totul în noi! De unde şi una dintre explicaţiile tot mai ferocei agresivităţi umane.

Cu câteva zile în urmă, am vazut un inteviu cu un maestru tibetan. El spunea că, într-adevăr, e un lucru destul de grav, de destabilizator pentru echilibrul Vieţii faptul că aşa merg lucrurile, că în lanţul trofic nişte vieţuitoare se hranesc cu altele. Dar că omul cel evoluat spiritual, chiar în vreme ce recurge la acest act, nu uită ca din inima şi mintea lui să trimită un gând de RECUNOŞTINŢĂ pentru viaţa sacrificată vieţii lui. Şi astfel, spunea nenea acela, echilibrul s-ar restabili.

Subiectul postării era însă cu totul altul: protestul împotriva circurilor cu animale.
Despre asta nu mai spun decât că...susţin la rându-mi acest protest! Din inimă!
Voi căuta să văd cum mă pot alătura acestui demers.

alessia spunea...

Un prieten care lucrează la o celebră firmă de mezeluri din Paşcani îmi povestea nu demult cum, dimineaţa, când se dau drumul la malaxoarele rămase cu carne de seara, urletele şobolanilor întârziaţi pe acolo, îi îngrozesc pe toţi salariaţii de acolo.

Deşi am încredere în cuvântul prietenului cu pricina, îmi place să cred că NU este aşa, că nu POATE fi adevărat aşa ceva!
Oricum, acum şi numai când văd galantarele cu salamuri parcă aud nişte ţipete. Şi mă îndepărtez cu avânt...

Dan Ioanitescu spunea...

Draga Alessia draga,
Povestea galantarelor mi-a amintit de Boris Vian care, in "Spuma zilelor", povestea cum tipau cremwurstii atunci cand furculita se infigea in ei. Mi-ar placea ca ceea se spun vegetarienii despre adrenalina care se varsa brusc in sangele animalelor inainte si in timpul sacrificarii, datorata spaimei de moarte, adrenalina care ulterior trece in corpul omului si il face nelinistit si agresiv, sa nu fie adevarat.

Dar sa iesim.
Nici eu nu sunt de acord cu chinuirea animalelor tinute captive pentru a trage un folos material din exploatarea abilitatilor pe care le capata prin dresaj. Desigur privarea de libertate si sclavizarea pentru ele este cel mai dureros lucru. Dar acum, hai sa vedem si un alt aspect!

Daca dresura este condusa pe principiul efort-recompensa, si nu greseala-pedeapsa, atunci in cazurile cainilor si ale delfinilor bunaoara, care colaboreaza cu placere cu omul, nu ar trebui sa fim atat de drastici. Omul nu face decat sa stimuleze anumite abilitati naturale ale acestora. Nu tot astfel stau lucrurile cu tiganii ursari, care se stie cum procedeaza cu ursii ca sa-i oblige sa joace...

Escu spunea...

ar trebui interzise...peste tot, nu doar la noi. Animalele de ce sa nu aibe drepturi ? Viata trebuie pretuita, indiferent de forma si marimea pe care o ia.

Trimiteți un comentariu

îndrăzneşte!

 

Blog Archive