Muzeul satului

miercuri, 13 martie 2013


Muzeul satului - Marin Sorescu


In viata acestor oameni 
Lipsesc mai multe sectii, 
Iar altele, cum ar fi
Bunastarea materiala, fericirea si norocul 
In istorie,
Sunt slab reprezentate.

Nu intalnesti aici nici o moneda, 
Pentru ca, neavand aur si argint, 
Taranii si-au gravat anual chipul
Pe boabe de mei, de grau, de porumb 
Care nu ni s-au pastrat.


Pasari impaiate
Ar fi putut ei, ce e drept, aduce destule, 
Dar le-a fost mila sa ucida 
Privighetoarea, ciocarlia, mierla si cucul, 
Care le cantau fara bani toata viata,
Si toata moartea.

Era primitiva, 
Antica, medievala
Apar ca una singura,
Fiindca, nestiind carte, taranii
N-au bagat de seama ca intre aceste epoci 
Exista deosebiri
Fundamentale.

Aici exponatele cele mai numeroase 
Sunt bordeiele.
De la munca pamantului 
Taranii intrau direct in pamant, 
Sa se odihneasca.
Din loc in loc intre bordeie

Sunt intercalate rascoalele:
A lui Doja, a lui Horia, Closca 
si Crisan, a lui Tudor,
Construite de data asta la suprafata 
Cu un uimitor simt al simetriei 
Arhitectonice.

Vizitatori,
Nu atingeti saracia si tristetea 
Aflate-n muzeu.
Sunt exponate originale,
Iesite din mana, din sufletul si din rarunchii acestui popor 
Intr-o clipa de incordare si spontaneitate 
Care a durat
2000 de ani.

7 opinii:

Scorchfield spunea...

Rămân să cred în imagine, casa mai frumoasă ca poezia! :)
Oricum frumoasă postare.

andreiraduM spunea...

Te salut, Scorchfield!
Mie imi plac ambele.
Bucuros sa te revad.

angi spunea...

O oda taranului roman si prin poezie si prin imagine.
Seara frumoasa!

andreiraduM spunea...

Angi, sarut'mana! Bucurie sa te revad.

INCERTITUDINI spunea...

Citesc cu mare,mare drag poeziile lui Marin Sorescu!

http://incertitudini2008.blogspot.ro/2013/02/nu-pot-sa-scriu-decat-despre-tine.html

Administrator spunea...

Imbratisare. :)

andreiraduM spunea...

Mariaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, cum ar spune Paulie.
Ce faci? Pe unde umbli?

Trimiteți un comentariu

îndrăzneşte!

 

Blog Archive