Miercurea "fara cuvinte"
miercuri, 21 martie 2012
Incredibil... dar adevarat!
In miezul Londrei, pe acoperis, un lac verde, o cascada, barci si multe bunatati... o aventura unica cu termen de garantie foarte mic (adica 21-24 iulie 2011)
Miercurea "fara cuvinte"
miercuri, 14 martie 2012
Între nădejde tristă şi-ndoială,
Te-am căutat prin bolta siderală.
Te-am căutat pe unde şi neunde
Îţi bănuiam făptura că se-ascunde.
Te-am căutat prin bolta siderală.
Te-am căutat pe unde şi neunde
Îţi bănuiam făptura că se-ascunde.
Te căutam în tainica ta lipsă
Prin Testamente şi Apocalipsă.
Să fi rămas un loc nemaiumblat
Pe unde nu te-am căutat?
Prin Testamente şi Apocalipsă.
Să fi rămas un loc nemaiumblat
Pe unde nu te-am căutat?
Cînd socoteam că te-am găsit,
Se şi-nălţa în dreptul tău un zid.
Simţindu-te zvîcnind în rădăcini
Te mai simţeam în spice şi-n tulpini.
Te-am şi cîntat pe corzi, şi noi şi sparte,
Şi peste vieţi şi peste moarte.
Tu rămîneai mereu departe.
Auzul tău nu vrea s-audă
Cîntec de nai, de cobză şi-alăută?
Într-o-nserare, în sfîrşit,
Mi se păruse că te-aş fi zărit
În mantia de aur a unui asfinţit,
Prinzîndu-ţi-o, tîrîtă prin ţărînă.
Mi-a şi rămas un ciucure în mînă
Şi l-am vîrît în sîn, ca un pribeag
Un bun de furtişag.
Dă-mi voie, negăsită arătare,
Să-ţi pui acum o veche întrebare:
Că ai făcut atîtea frumuseţi blajine,
Fără-ndoială, mulţumescu-ţi bine,
Clădiri de piscuri, cuiburi de izvoare,
Timpuri şi valuri călătoare
Şi oamenii în sărbătoare;
Bărbaţi viteji, domniţe la harpă şi la furcă.
Mutînd pe strune mîna, fuiorul cînd se-ncurcă.
Dar, mare-aprinzătorule de stele,
Cum de-ai făcut şi-atîtea lucruri rele?
(Tudor Arghezi - Bine şi rău)
Initiativa: Carmen
Fil(l)me... The Grey 2012
luni, 12 martie 2012
O slujba la capatul lumii.
Un criminal cu salariu de la o mare companie petroliera.
Nu stiu de ce am facut jumatate din lucrurile pe care le-am fãcut.
Dar stiu ca apartin acestui loc. Inconjurat de ai mei. Fosti detinuti.
Fugari, vagabonzi. Nemernici. Oameni nepotriviti pentru umanitate.
In ultima lupta serioasa pe care o voi avea.
Traieste… si mori in aceasta zi.
Traieste…
si mori…in aceasta zi.
— Vor deveni curajosi, vor incepe sa vina aici dupa noi.
— De ce ar face asta? Adica...— Nu le facem rau. Nu pentru mancare!
— Noi suntem o amenintare. Locul nostru nu este aici. Asta e tot.
*
— Hei, au urinat peste tot pe aici. Asta inseamna ca si-au insemnat teritoriul.— Cheia supravietuirii, baieti.
— Unde suntem? Uitati-va in jur.
Fuck City, cu o populatie de 5 persoane,aflata in scadere.
*
— M-am tot gandit ca, desi trecem prin situatia asta, ne-am prabusit cu 100 km pe ora si am supravietuit.
De ce sa fi trecut prin asa ceva, prin acea prabusire, daca nu ne-ar fi fost sortit sau predestinat?
— De cine, de Atotputernic? Despre basmele astea vorbesti?
— Ce-ai zice de vechiul noroc chior?
… Unde crezi ca sunt baietii acum? In Rai? Li se iau masurile pentru aripi?
Nu, iti spun eu unde sunt.
In neant, acolo sunt. Nu mai sunt nicaieri. S-au dus.
— Eu nu cred asta.
— Eu da.
— Mi-as fi dorit sa nu cred asta si sa cred chestiile alea.
Real e frigul. Real e aerul din plamanii mei. Jigodiile alea din bezna, care ne urmaresc.
...
Lumea asta ma ingrijoreaza, Talget, nu cealalta.
...
— Ce ma asteapta pe mine acolo?
Stau toata ziua pe un utilaj, iar noaptea ma imbat. Asta-i viata mea.
— Iisuse, te rog, nu face asta! Fa ceva.
Fa ceva...
Falsule...
Escroc nenorocit!
Fa ceva!
Hai, fa o demonstratie!
Las-o dracu' de credinta! Castig-o!
Arata-mi ceva real!
Acum am nevoie, nu altadata!
Acum!
Arata-mi si-o sa cred in Tine pana la moarte!
Jur.
Te chem!
Pe Tine te chem!
...
Las-o naibii. Pot si singur.
Ma descurc singur.
Nu-ti fie frica.
Inca o data in lupta.
In ultima batalie ce-o voi duce.
Voi trai si voi muri in aceasta zi.
...
Voi trai si voi muri… in aceasta zi.
______
Un film, la prima vedere, plictisitor! Si poate fi catalogat ca fiind plictisitor de catre cei ce doresc actiune si adrenalina fara intermitente.
Un film despre societatea umana, despre om, despre natura, despre SUPRAVIETUIRE, in definitiv. Remarcabil, in opinia mea. In urma vizionarii tartacutza nu poate sta linistita, cauta si gaseste intelesuri reale ale spatiului in care vietuieste.
8 martie - o zi plina de semnificatii!
joi, 8 martie 2012
Mari poeţi, de-a lungul vremii, au asemănat femeia
Cu o floare, cu un soare, c-o zeiţă, cu-o scânteie,
Cu o apă, c-o papuşă...
Eu, cum nu-s poet prea mare, zic că seamănă c-o uşă .
Cu o floare, cu un soare, c-o zeiţă, cu-o scânteie,
Cu o apă, c-o papuşă...
Eu, cum nu-s poet prea mare, zic că seamănă c-o uşă .
Uşa către fericire, uşa către mângâiere
Uşa ce spre taine duce galopând... luna de miere.
Uşa către înrobire, uşa jugului etern
Uşa care iţi deschide perspectiva spre infern..
Uşa ce spre taine duce galopând... luna de miere.
Uşa către înrobire, uşa jugului etern
Uşa care iţi deschide perspectiva spre infern..
Deh, dar ca s-ajungi să intri, e-o problemă delicată
Fiindcă mai întâi de toate, uşa trebuie descuiată.
Şi treaba se face bine şi devine fericită
Nu cu cheia la-ntîmplare, ci cu cheia potrivită.
Cheia ei originală, orice uşa-n lumea asta
După nuntă şi tradiţie are cheia ei, şi... basta!
După nuntă şi tradiţie are cheia ei, şi... basta!
Dar de iei un gen de usă , simplă, dublă sau de tei
Şi-ai să vezi că merg la dînsa două sau mai multe chei
Stai, n-o sparge cu toporul, nu ţipa, nu fă scandal,
Ia-ţi mai bine portofelul şi te du la tribunal.
Ca să-ţi iei o altă uşă , liber trebuie să fii
Şi-asta costă, după leafă, de la 3 la 7 mii!
Ia-ţi mai bine portofelul şi te du la tribunal.
Ca să-ţi iei o altă uşă , liber trebuie să fii
Şi-asta costă, după leafă, de la 3 la 7 mii!
Când alegi o uşă nouă, trebuie s-o faci cu artă
Să n-aibă, Doamne fereşte, broasca defectă sau spartă ...
Că broasca atât e bună, până n-a scăpat la chei,
Că pe urmă n-o mai fereci, nici cu două nici cu trei..
Să n-aibă, Doamne fereşte, broasca defectă sau spartă ...
Că broasca atât e bună, până n-a scăpat la chei,
Că pe urmă n-o mai fereci, nici cu două nici cu trei..
E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apă
Te trezeşti că-i sare smalţul, ori se sparge, ori se crapă..
Te trezeşti că-i sare smalţul, ori se sparge, ori se crapă..
Uşa este ca găina, că abia când e bătrână
Mai matură şi mai coaptă, face supa cea mai bună.
Mai matură şi mai coaptă, face supa cea mai bună.
Da, dar care om în viaţă nu şi-a spus în gândul lui:
"Dă-o dracului de supă, vreau un picioruş de pui"?
Uşa este ca un loto, zice puştiului un tată
Nu e nici o diferenţă - dai un ban, mai tragi odată
Însă, dragul tatii, află, nu ţine cât veşnicia,
Că exagerând cu joaca, ţi se strică jucăria.
Am văzut o uşă care a trăit în viaţa toată
Ca o sfântă cuvioasă, şi-a murit nedescuiată..
A urlat la dânsa cerul, cu o voce ca de crai:
"Hei, stafie îngălbenită, poate vrei să intri-n rai?
Marş la iad, acolo-i locul pentru-o scândură uscată
Ai trăit degeaba-n lume şi-ai rămas tot încuiată."
Ce te temi mereu de uşă ? o să-mi spuneţi cu temei,
Habar n-am. Aveţi dreptate, să vorbim atunci de chei.
Fiindcă principalu-n lume, nu e gândul, nici ideea
Nu e focul şi nici roata, principalul este cheia..
Si există chei... o groază, câţi bărbaţi, atâtea chei,
Că de când e lumea lume, cheile le ţin la ei..
Unele sunt lungi şi groase, sau subţiri ca un şiret
Altele mici, delicate, ce deschid şi un fişet.
Unele sunt lungi şi groase, sau subţiri ca un şiret
Altele mici, delicate, ce deschid şi un fişet.
Principalul nu-i mărimea, important - la orice uşă -
E să se lovească cheia şi să fie.... jucăuşă.
Să nu se îndoaie-n broască şi să ţină la-nvârtit.
Chei de lacăte, valize, de casete, frigidere,
De cămări, de mănăstire, pivniţe sau şifoniere,
Ar mai fi cheia franceză, cheia la casa de bani,
Cheia de la Turnul Londrei sau făcută de ţigani,
Dară, ce te faci amice, că din sute de modele
Tu te chinui toată viaţa cu o cheie de... sardele?
Merge ea cât merge bine, dar apoi prinde rugină
Şi-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumină!
Poţi să-i dai cu glaspapirul, şmirghel, pile, ciocolată,
Tot ce-ncerci este zadarnic, ţi-a ieşit din uz şi gata!
"Geaba-ncerci", geaba te zbuciumi şi degeaba-ţi ieşi din fire.
Nu te văita la lume, nu e vina nimănui,
Leag-o cu-n şiret sau fundă, fă-i un nod şi pune-o-n cui!
Sunt atâtea chei pe lume, cheia "sol" şi cheia "fa",
Dar asta nu te-ncălzeşte dacă n-ai tu cheia ta.
Nu te văita la lume, nu e vina nimănui,
Leag-o cu-n şiret sau fundă, fă-i un nod şi pune-o-n cui!
Sunt atâtea chei pe lume, cheia "sol" şi cheia "fa",
Dar asta nu te-ncălzeşte dacă n-ai tu cheia ta.
Şi... zicând cum zic bătrânii... la o tinereţe nouă,
Zici... privindu-ţi amintirea... "ah, de-as fi avut eu doua!"
Zici... privindu-ţi amintirea... "ah, de-as fi avut eu doua!"
Adrian Paunescu
Eu le aseman cu pasarile!
"Femeile sunt ca pasarile: acasa, vrabii;
în afara, pauni;
intre patru ochi, porumbite;
si, dupa împrejurari, corbi, care pot scoate ochii."
(Max Weber)
_________________
Pe plan international, ziua de 8 martie nu este Ziua Mamei, ci este cunoscuta ca Ziua Femeilor Militante, a celor care au luptat pentru cafemeile, astazi, sa aiba drept de vot, dreptul la educatie, la asistenta sociala, contraceptie, drept la proprietate si la divort.
Ziua internationala a femeii marcheaza, de fapt, o comemorare a datei de 8 martie 1857, cand 129 de muncitoare din New York au fost arse intr-o fabrica de textile, fiind blocate inauntru, dupa ce au organizat un protest impotriva conditiilor mizere de munca si a salariilor mici
In anul 1910 Internationala Socialista reunita la Copenhaga a hotarat recunosterea pe plan international a unei sarbatori dedicata femeii, fara a stabili insa o data exacta.
Ziua de 8 martie este declarata oficial drept Ziua Internationala a Femeii in anul 1921, cand reprezentantele bulgare in Secretariatul International al Femeilor din Internationala Comunista au propus ca ziua sa fie sarbatorita pe toata suprafata Globului iar in anul 1977 Adunarea Generala a ONU proclama ziua de 8 martie “Ziua Natiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor si Pace Internationala”.
Fil(l)me... Hugo 2011
miercuri, 7 martie 2012
— Cum te cheama, flacau?
— Hugo. Hugo Cabret.
— Stai departe de mine, Hugo Cabret! Daca nu, te duc la domnul inspector!
O sa te bage intr-o celula din care nu vei mai iesi. Nu vei putea merge la scoala. Nu te vei insura. Nu vei avea copii care sa fure lucruri, cum faci tu.— Cine o sa ma opreasca?
Isfahan - Iran - the pigeon tower
marți, 6 martie 2012
Isfahan (Esfahān), un oras aflat la 340 km de Teheran, este al treilea oras ca marime din Iran.
In acest loc se afla numeroase turnuri pentru porumbei, cele mai multe degradate, unul pastrat in conditii bune: Meybon - The pigeon tower - obiectiv turistic.
Construirea turnurilor pentru porumbei, in Iran, cica ar data inca din anii 1500. Agricultorii foloseau excrementele porumbeilor ca ingrasamant in culturile de pepene galben. Practic, erau turnuri de colectare a "deseurilor naturale".
O plimbare fascinanta in interiorul acestui turn AICI si AICI
Alte turnuri pentru porumbei:
A pigeon farm in Qaddafi house compound in Assdada Fort
Egypt
Anatolia
Veac de tacere
vineri, 2 martie 2012
(Vladimir Kush)
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „dacă”
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „nu”
Hai să conjugam ninsoarea si uitarea eu si tu
Timpul pe deasupra noastra ca o sanie sa treaca.
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „însă”
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „hai”
Vai, vom face repetitii pentru iad si pentru rai.
De ecouri mari de piatra vei fi râsă, vei fi plănsă.
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „pleacă”
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul ”taci”
Prin albastrele troiene sa fim liberi si saraci,
Sa uitam ce-nseamna „totusi”, sa uitam ce-nseamna „dacă”.
Sa uitam academia, tribunalul, primaria,
V everite fara nume ne predea curate legi,
Cand se va rasti furtuna vorba mea s-o intelegi
Cand vor susura izvoare afla c-a murit mania.
Si de unde pana unde sa uitam ce mai inseamna
Sa ramanem ai naturii, botezati in necuprins,
L a sfarsitul toamnei lumii sa ne apucam de nins
De Craciun ne fie iarasi dor de vara si de toamna.
Vai, sunt rauri pe aicea care merg spre noi cuminte
Vino, sa spalam in ele pata lumii de noroi,
Ca intr-un tarziu si muntii sa invete de la noi,
Darul de-a trai mai liber fara a rosti cuvinte.
Sunt satul de vorbe, vorbe, a nimic aducatoare,
Vino sa uitam cuvinte si sa invatam a fi,
De cuvinte fara noimă, de sonoritati pustii,
Sa spalăa intrega fire, sa traim cu-ndurerare.
Sa uitam ce-nseamnă „lume”, si „avere”, si „putere”
Sa uitam cuvantul „dacă”, sa uitam cuvantul „da”,
Si-ntr-un veac fara cuvinte, ca doi cai fara de şa
Sa traim tacand iubirea, fiindca totul e tacere.
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „nu”
Hai să conjugam ninsoarea si uitarea eu si tu
Timpul pe deasupra noastra ca o sanie sa treaca.
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „însă”
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „hai”
Vai, vom face repetitii pentru iad si pentru rai.
De ecouri mari de piatra vei fi râsă, vei fi plănsă.
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul „pleacă”
Am sa fug cu tine-n munte sa uitam cuvantul ”taci”
Prin albastrele troiene sa fim liberi si saraci,
Sa uitam ce-nseamna „totusi”, sa uitam ce-nseamna „dacă”.
Sa uitam academia, tribunalul, primaria,
V everite fara nume ne predea curate legi,
Cand se va rasti furtuna vorba mea s-o intelegi
Cand vor susura izvoare afla c-a murit mania.
Si de unde pana unde sa uitam ce mai inseamna
Sa ramanem ai naturii, botezati in necuprins,
L a sfarsitul toamnei lumii sa ne apucam de nins
De Craciun ne fie iarasi dor de vara si de toamna.
Vai, sunt rauri pe aicea care merg spre noi cuminte
Vino, sa spalam in ele pata lumii de noroi,
Ca intr-un tarziu si muntii sa invete de la noi,
Darul de-a trai mai liber fara a rosti cuvinte.
Sunt satul de vorbe, vorbe, a nimic aducatoare,
Vino sa uitam cuvinte si sa invatam a fi,
De cuvinte fara noimă, de sonoritati pustii,
Sa spalăa intrega fire, sa traim cu-ndurerare.
Sa uitam ce-nseamnă „lume”, si „avere”, si „putere”
Sa uitam cuvantul „dacă”, sa uitam cuvantul „da”,
Si-ntr-un veac fara cuvinte, ca doi cai fara de şa
Sa traim tacand iubirea, fiindca totul e tacere.
Adrian Paunescu
Martisoare pentru fete
joi, 1 martie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)